Velintele si covoarele oltenesti. Cum am inceput?

Am copilarit cu tesutul de velinte si covoare oltenesti. Semintele probabil erau de mult acolo, asteptau doar momentul oportun sa rasara.

In urma cu cateva luni, cautam in Airbnb un apartament de inchiriat in Hong Kong, unde urma sa plec in vacanta. Cateva dintre ele imi aminteau pe alocuri de apartamentul meu, mi s-a parut hilar, am mai verificat o data ca am selectat corect locatia. Traim intr-o lume moderna cu multe beneficii, dar si cu o uniformizare a stilului si a trasaturilor locale. De ce imi aminteau apartamentele din Hong Kong de cel de acasa? Am o canapea comuna de la Ikea, si un dulap la fel de comun ca si stil. Si-mi plac mult in continuare, sunt foarte practice. Insa am gasit si elementele care-mi deosebeau casa. In loc de comoda pentru televizor, la loc de cinste in mijlocul sufrageriei, este lada de zestre a bunicii din partea tatalui. Si tot la loc de cinste, in mijlocul sufrageriei, covorul lucrat de mana de bunica din partea mamei.

De Craciun, fiind proaspat mutata in casa noua, mi-am dorit mult sa impodobesc un brad si sa-mi invit prietenii si familia in vizita. Am fost foarte mandra de bradul meu, insa in poza din Instagram cu bradul de Craciun cel mai remarcat a fost… covorul.

O luna mai tarziu, in delegatie la Paris, in cateva magazine boutique pentru casa, am vazut covoare, multe covoare, cu diverse culori si modele. Erau lucrate majoritatea in Turcia si Asia. Frumoase, nimic de zis, dar cel putin la fel de frumoase erau si acele covoare oltenesti pe care eu le stiam din copilarie, acelea pe care le tesea bunica, acelea pe care le scoteam cu mama mea afara la aerisit, inainte de Paste. Si asa s-a nascut revolta, scanteia din copilarie care probabil a fost tot timpul acolo, dar a asteptat momentul sa se reaprinda.

Am sunat-o pe mama imediat ce am ajuns in tara. Mama, mai tese cineva velinte si covoare oltenesti la Amarasti? Raspunsul m-a durut. Nu mai tese nimeni in Amarasti de mai bine de 15-20 de ani, iar multi dintre cei tineri nu le mai pretuiesc. Inteleg de ce, este ma comod sa pui o patura pe pat. Pe pereti nu mai este nevoie sa pui scoarte, e suficient de cald iarna in casa. Dar totusi, exista atatea moduri in care-ti poti infrumuseta si personaliza casa cu covoare oltenesti minunat lucrate fir cu fir ca niste picturi in lana, pe care buncile si strabunicile noastre ni le-au lasat mostenire!

Asa s-a nascut proiectul Made with love Romania.

Imi place tehnologia, ador sa calatoresc prin lume, dar iubesc de fiecare data sa ma intorc acasa. Ideea acestui proiect nu este de a ne intoarce in timp si a trai rudimentar, desi viata mai simpla poate este mai fericita, cumva. Ideea de la care am pornit este de a gasi modalitatea de integrare in designul contemporan a acestor minunatii tesute, de a personaliza spatiul in care traim, fara insa a renunta la confortul zilelor noastre, de a uni trecutul, ceea ce ne defineste prin prisma radacinilor noastre, cu prezentul, omul contemporan, modern.

Celor care au mostenit scoarte, velinte si covoare, incercam sa le dam idei de cum sa le integreze in spatiul lor. Celor care nu au si si-ar dori, le oferim posibilitatea sa aleaga din colectia noastra. Covoarele noastre provin din localitatea unde am copilarit si din imprejurimi, vechimea lor poate ajunge pana la 100 de ani, poate chiar mai mult, iar fiecare spune o poveste pe care dorim sa o transmitem mai departe.

Sa-i dam covorului ce-i al covorului! In curand, velintele, macatele, chilimurile si covoarele oltenesti Made with love Romania vor putea fi comandate in site. Pana atunci, sunt disponibile in platforma internationala Etsy, iar pentru mai multe informatii sau comenzi va rugam sa ne contactati folosind datele din pagina de Contact.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *